-
-
-
-
-
vlahii, au fire războinică
-
Pt moștenitor
Întinderea imp bizantin
Sunt romani, nu romei -
-
Vlahi, Blachi, Volohi, Olahi
-
-
-
-
-
-
Nord vestul Transilvaniei
Cale diplomatică
Vasal al imperiului Bizantin -
904/5
Nord estul Transilvaniei -
Sudul Transilvaniei
-
Atacă vestul și centrul Europei
-
Pecenegi, cumani, tătari(ultimii turanici)
Dominații nominale -
Transilvania
Atestați vlahii și slavii -
-
-
Împărat german
-
schismatic->ortodox
Înfrânt și luat prizonier
Transilvalia
Documentele de cancelarie maghiare -
Inițiativa Ducelui Vaik, cunoscut după ca Ștefan I
Regat apostolic
Pericol crescut -
Transilvania/Banat
Legenda Sfântului Gerard
1000-1028/30
A vrut să vămuiască transporturile de sare ce veneau din Transilavania spre Ungaria pe Mureș
Învins și ucis de Ștefan I -
-
organizarea instituțională rămâne la fel
-
până în 1300 i se mai spunea și: Patzinakia, Cumania Neagră, Tartaria
Formațiuni prestatale:
-Câmpuri- Câmpul lui Dragoș
-Codrii- Codrii Cosminului
-Țări- Țara Volohilor, Țara Brodnicilor
-Cobâle -
-
pecenegi, cumani și tătari(ultimii turanici)
* aceștia au exercitat asupra românilor “dominații dominații nominale”(= dominații formale, ilustrate prin perceperea unui tribut, fără să fie schimbate structurile politice și religioase ale românilor)
* au acționat ca un factor de protecție pentru comunitățile românești vizate de expansiunea maghiară -
în secolele 11-13: prin unificarea obștilor sătești, s-au creat la sud de carpați cnezate și voievodate, considerate formațiuni prestatale/ autonomii locale
evoluția acestora a fost influențată de conflictul de interese dintre regatul maghiar și dominații turanice(cumani și tătari= ultimii mongoli) -
- regatul maghiar a desfășurat o politică de expansiune în secolele 11-14, determinând dezvoltarea unor reacții de apărare ale românilor:
românii și-au organizat structuri militare și politice, încercând să se opună regatului maghiar
în secolele 11-13, tendința de expansiune a ungurilor a intrat în regres, mai ales că în zona dintre carpații meridionali și dunăre și-au exercitat succesiv dominațiile nominale pecenegii, cumanii și tătarii
- regatul maghiar a desfășurat o politică de expansiune în secolele 11-14, determinând dezvoltarea unor reacții de apărare ale românilor:
românii și-au organizat structuri militare și politice, încercând să se opună regatului maghiar
în secolele 11-13, tendința de expansiune a ungurilor a intrat în regres, mai ales că în zona dintre carpații meridionali și dunăre și-au exercitat succesiv dominațiile nominale pecenegii, cumanii și tătarii
-
-
Transilvania
Sași=populație germanică din Flandra și saxonia
Dezvoltă meșteșugul
Au avut voie în orașe, după care și la sat
Secuii=populație fino-ugrică, înrudită cu maghiarii
Servicii militare contra atacurilor cumanilor și ale vlahilor -
Bănuiesc că acum Transi e principat
-
-
Bănuiesc că Transi e din nou voievodat. As it should be.
-
-
În documente maghiare, din secolul al 13-lea, se menționează că vlahii din afara Carpaților de Curbura, au respins catolicizarea promovată de Episcopia Cumanilor, de la CIVITAS MILCOVIA(Odobești)si ascultă de pseudoepiscopii greci.
-
-
-
Transilvania
Țara Bârsei
Au colonizat cu acordul lui Andrei II, dar după au încercat să își facă stat independent și Andrei i-a dat afară -
Sașii au voie la sat
-
-
Valea Jiului, în Țara Hațegului
Între 1277-1279 intră în conflict cu Ladislau
Litvoi a contestat suzeranitatea regatului maghiar
Bărbat e luat prizonier și răscumpărat -
-
-
Singurul independent
încercările voievodatului din zona jiului au fost continuate spre sfârșitul secolului 13 de formațiunea din estul munteniei (voievodatul lui seneslau), unde e atestat descălecatul lui vodă, considerat un pas decisiv în unificarea teritorial-politică a românilor dintre carpații meridionali și dunăre. -
A fost o luptă conta tătarilor în 1241
Erau organizati in cnezate si voievodate
Emisă de Bela IV
Dorea să colonizeze cavalerii Sfântului Ioan în Tara Severinului, care să lupte cu vlahii contra tătarilor, ceea ce ar apăra regatul maghiar
Urmare a Marii Invazii Mongole
Atestă cele 5 mari formațiuni politice românești -
diploma atestă cinci formațiuni politice românești:
1. țară severinului
2. cnezatul lui ioan(pe valea jiului)
3. cnezatul lui farcaș(pe valea jiului)
4. voievodatul lui litovoi(pe valea jiului, în țara hațegului)
5. voievodatul lui seneslau(în estul munteniei, centrul politic în zona argeșului) singurul independent -
-
- voievodul a contestat suzeranitatea regelui maghiar, dar a fost învins și omorât în luptă.
- fratele său, bărbat, a fost luat prizonier și răscumpărat ulterior pe o mare sumă de bani.(astfel, se poate deduce ca societatea românească de la sud de carpați se bucura de prosperitate economică specifică feudalismului – ierarhie feudală și continuitate dinastică)
-
Țara Românească
Originar din Făgăraș, Transilvania
Fugea de Andrei III Arpad
Curți trainice de piatră
A ctitorit Mânăstirea de la Curtea de Argeș -
Conform surselor maghiare, în iarna dintre anii 1290-1291, nobilimea română din Țara Făgărașului s-a răzvrătit contra regelui Andrei al 3-lea Arpad
Regele a venit cu armata și a reprimat revoltele, apoi a emis o diplomă prin care se stabilea că nobili români vor fi deposedați de pământ sau uciși
Se poate aprecia că Negru Vodă eu unul din nobili români persecutați, care pleacă la sud de Carpați, unde probabil avea vasali, pentru a scăpa de persecuțiile maghiare -
Also, Regatul Magiar se bătea cu Hanatul Hoardei de Aur, deci Moldova și-a putut afirma statalitatea
-
DEFINIȚIE SINTAGME:
Fapte istorice din Evul Mediu = secolele 14-16
Fapte istorice de la sfârșitul Evului Mediu = sfârșit de secol 16-început de secol 17(Mihai Viteazul)
Fapte istorice de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile Modernității = sfârșit de secol 17-început de secol 18
Fapte istorice de la începutul Modernității = sfârșit de secol 17- secol 18 -
Polonia = stat aliată a lui Moldovei(cu funcții de stat suzeran și protector, în secolele 14-15)
-
- în secolul 14, românii din zona sud-carpatică și-au putut încheia procesul de unificare teritorială și de proclamare a unui stat independent, ca urmare a crizei dinastice din regatul maghiar(stingerea dinastiei arpediene și înlocuirea ei cu dinastia de anjou)
-
Țara Românească
-
-
Pt că a pus taxe în Banatul de Severin
Cronica pictată de la Viena -
Basarab a înfrânt trupele maghiare prin tehnica AMBUSCADEI(și-a ascuns trupele pe culmile împădurite și a așteptat trecerea soldaților maghiarii. Când aceștia au pătruns în posadă, 1-a atacat prin surprindere cu arcuri, praștii, trunchiuri de copac și pietre de râu)
Regele a fost grav rănit și a scăpat cu viață schimbându-și hainele cu un scutier
Astfel, în noiembrie 1330, Basarab obține victoria de la Posada, ce semnifică obținerea independenței Țării Românești -
Și face MARCA MOLDOVEI cu reședința la Baia pentru a se apăra de tătari
Aceasta va fi condusă de familia Dragoșeștilor, nobili români, vasali ai regelui -
Povestea cu Molda
-
1348: e numit FELON(=trădător) în sursele maghiare
După 1348, Bogdan se implică în campanii politico-militare ostile regelui maghiar -
În raporturile cu Ungaria, în secolul 14, Țările Române și-au afirmat independența pe care militară
Sfârșitul secolului 14 – începutul secolului 15: relațiile dintre Țările Române și Ungaria au devenit cordiale având în vedere scopul comun al luptei antiotomane -
Relațiile româno-otomane au devenit o caracteristică a politicii externe românești la sfârșitul secolului 14 și începutul secolului 15
Imperiul Otoman și a instaurat suzeranitatea asupra Țărilor Române, cărora le-a recunoscut autonomia în schimbul unui tribut -
în a doua jumătate a secolului 14 de către dinastia BASARABILOR
-
Recunoscut de Regatul Maghiar ca domn autonom
1359: fondează Mitropolia Țării Românești cu sediul la Curtea de Argeș, recunoscută de patriarhia de la Constantinopol și condusă de mitropolitul Joachint
Organizarea mitropoliei ortodoxe a contribuit la consolidarea independenței, deoarece era o barieră în fața catolicismului promovat de Ungaria
Începând cu 1359, Țara Românească devine oficial parte integrantă a ariei religioase și politice bizantine -
Mitropolitul Joachint, recunoscută de Constantinopol
-
1359: Bogdan intră în Marca Moldovei, unde românii se revoltau contra lui Sas și Balc(din familia Drăgoșeștilor)
-
1359-1365: continuă luptele dintre Bogdan și Dragoșești
1-a înfrânt, scoțând Moldova de sub dominația maghiară și afirmându-1 independența
Conform cronicii lui Ioan de Târnave, între anii 1364-1365 “Numărul românilor din jurul lui Bogdan a crescut așa mult, încât țara noastră a Moldovei, a devenit o țară a românilor.” -
Bogdan de Huhea era un voievod român(maramureșean), vasal al regelui Ludovic 1 de Anjou(au participat împreună la lupta contra tătarilor) Conform cronicii lui Ioan de Târnave, între anii 1364-1365 “Numărul românilor din jurul lui Bogdan a crescut așa mult, încât țara noastră a Moldovei, a devenit o țară a românilor.”
-
Țara Românească
A doua mitropolie ccu sediul la Severin
Instituțiile laice:
-Sfatul dregătorilor
-Dregătoriile(funcții politico-administrative din statul medieval)
-Cancelaria domnească(emite documente oficiale, conduce relațiile externe)
*A bătut Ducatul
*Relații contradictorii cu Ungaria pentru consolidarea independenței -
Transilvania
Două decrete de Ludovic I de Anjou -
LAȚCU(fiul lui Bogdan)
A fondat un episcopat catolic la Siret, purtând negocieri directe cu papa, astfel papa 1-a recunoscut titlul de DUCE AL MOLDOVEI în schimbul promisiunii că se ca converti la catolicism împreună cu poporul său
Constituirea episcopiei de la Siret al fi permis eliminarea pretențiilor de suzeranitate ale Regatului Maghiar
Convertirea a fost refuzată de poporul creștin -
-
PETRU 1 MUȘAT(1375-1391
A contribuit la formarea INSTITUȚIILOR CENTRALE LAICE:
SFATUL DOMNESC
CANCELARIA DOMNEASCĂ
DREGĂTORIILE
A întărit cetatea de la Suceava, care devine capitala Moldovei
A emis moneda de argint(GROS)
S-a orientat către Polonia ,vs maghiari
1387: vasalitate regelui polonez Vladislav Jagello
Împrumută regelui o mare sumă de bani, primind ca garanție Cocuția
1389: creează Mitropolia orto de la Suceava
1402: e recunoscută de Constantinopol în timpul domniei lui Alexandru cel Bun -
Domnia 1-a fost caracterizată de promovarea politicii de centralizare a puterii domnești și o politică externă activă
A extins teritoriul Țării Românești de la Carpații Meridionali până la Dunăre și Marea Neagră(anexarea Dobrogei în 1388), căpătând denumirea de “Domn de la munte până la mare” -
A contribuit la încheierea procesului de unificare teritorială prin ANEXAREA DOBROGEI(1388), astfel Țara Românească se întindea între Carpații Meridionali, Dunăre și Marea Neagră și își sporea capacitatea de apărare => domnitorul capătă titlul de “DOMN DE LA MUNTE P NĂ LA MARE”
1395: semnează primul TRATAT DE ALIANȚĂ ANTIOTOMANĂ la Brașov
1396: participă la CRUCIADA DE LA NICOPOLE -
Împrumută regelui o mare sumă de bani, primind ca garanție Cocuția
-
„Domn de la munte până la mare”
-
Domnia 1-a fost caracterizată de promovarea politicii de centralizare a puterii domnești și o politică externă activă
A extins teritoriul Țării Românești de la Carpații Meridionali până la Dunăre și Marea Neagră(anexarea Dobrogei în 1388), căpătând denumirea de “Domn de la munte până la mare” -
Cauza: preocuparea celor doi monarhi de a riposta în fața Ungariei
Mircea cel Bătrân era în conflict cu Sigismund de Luxemburg(regele Ungariei), deoarece acesta din urmă nu îi recunoștea lui Mircea titlurile tradiționale: Ban de Severin, Duce de Amlaș, Duce de Făgăraș. De asemenea, nu recunoștea anexarea Dobrogei la Țara Românească
...
A fost reînnoit în 1390, apoi abandonat complet
... -
Cauza: stabilirea unei granițe comune între Țara Românească și Imperiul Otoman după ce Bulgaria și Serbia au fost supuse
1389: Serbia e vasalizată după Lupta de la Kossovopolje
... -
1402: e recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în timpul domniei lui Alexandru cel Bun
-
Cnezatul Serbiei vs Imperiul Otoman
Bătălia de la Kosovo Polje (sau Bătălia de la Câmpia Mierlei; în sârbă: Косовски бој ori Бој на Косову, a avut loc în ziua de Sf. Vitus (15 iunie, astăzi aniversată pe 28 iunie) 1389 între o coaliție de boieri sârbi și Imperiul Otoman. -
Extinde granițele Moldovei până la Dunăre și Marea Neagră, încheind procesul de unificare teritorială.
În întreg spațiul nord-dunărean au fost create state medievale, care vor participa la politica externă. -
Politica externa a Țărilor Române a fost centrată pe relațiile politico-militare cu Imperiul Otoman(secolele 14-16)
Țara Românească a intrat sub suzeranitate otomană la cumpăna secolelor 14-15(1393-1395: acceptul lui Vlad Uzurpatorul/ 1417: acceptul lui Mircea cel Bătrân)
Conform unor tratate (numite CAPITULAȚII)
citelte restul din lecție -
Nu se cunosc exact data(octombrie 1394/mai 1395) și locul (rovină=mlaștină)
Cauza: preocuparea otomanilor de a-și extinde de dominația la nord de Dunăre și de a-l pedepsi pe Mircea, care participase la lupta de la Kossovopolje
Desfășurare: Mircea evitat contactul direct (neputând face față superiorității otomane), așa că 1-a tras într-o ambuscadă(o zonă mlăștinoasă unde otomanii nu și-au putut folosi resursele superioare). Fiind înfrânți, Baiazid a reușit să se retragă. -
-
-
Armata creștină(condusă de Sigismund de Luxemburg și Ducele de Burgundia) – Armata otomană(condusă de Baiazid 1)
Cauza: Papa Bonifaciu al 9-lea propune bătălia pentru a-1 alunga pe turci din nordul Peninsulei Balcanice(eliberarea Serbiei și Bulgariei)
...
Trupele creștine au fost anihilate de otomani, regele Ungariei a fost rănit, iar Ducele de Burgundia a fost luat prizonier => înfrângerea trupelor creștine
Mircea nu a mai intrat în luptă
... -
A promovat o politică de centralizare internă și o politică externă de echilibru între regatele catolice vecine(Polonia, Ungaria).
A continuat orientarea către politica externă pro-poloneză inițiată de Petru 1 Mușat pentru a proteja Moldova de tendințele expansioniste ale Ungariei -
-
-
-
Alexandru cel Bun (Moldova) recunoaște suzeranitatea regelui polonez Vladislav Jagello
A fost reînnoit în repetate rânduri
Consecințe: stabilitatea domniei lui Alexandru cel Bun și a teritoriului Moldovei -
-
1402-1413: urmașii lui(Musa, Mustafa și Mehmed) s-au luptat pentru tron
Mircea 1-a susținut succesiv pe Musa, apoi pe Mustafa, dar învingător a fost Mehmed
Noul sultan atacă Țara Românească și îl obligă pe Mircea să accepte suzeranitatea otomană => Țara Românească nu mai este independentă, devenind stat autonom sub suzeranitate otomană -
ACȚIUNI MILITARE: (efecte ale apropierii Moldovei de Polonia)
LUPTA DE LA GRÜNWALD(1410)
Armata poloneză(condusă de Vladislav Jagello) – Cavalerii Teutoni
Alexandru trimite un corp de oaste, iar victoria îi revine Poloniei -
-
Între Ungaria și Polonia
Teritoriul Moldovei urma să fie împărțit doar dacă Alexandru ar fi refuzat participarea la lupta antiotomană. -
Conform unor tratate (numite CAPITULAȚII), Moldova și Țara Românească au făcut parte din “Casa Păcii”(=sfera de influență a Imperiului Otoman, în care existau state creștine, care acceptau plata tributului pentru răscumpărarea păcii; Imperiul Otoman se obliga să le recunoască autonomia și să nu construiască moschei pe teritoriul lor)
-
Alexandru a respins un atac otoman folosind “oastea mică”
Astfel se implică în lupta antiotomană și evită subordonarea Moldovei în raport cu Imperiul Otoman -
Alexandru cel Bun(Moldova) participă cu un corp de oaste moldovean de partea Poloniei, contra Cavalerilor Teutoni
-
Ortodoxismul- NERECEPT
Românii - NAȚIUNE TOLERATĂ -
Din poziția funcțiilor deținute, Iancu de Hunedoara a promovat o intensă politică antiotomană, fie prin implicarea în "cruciada târzie" , fie prin politica de "front antiotoman românesc". A rămas celebru în conștiința europeană prin apărarea Belgradului în fața sultanului Mahomed 2 Cuceritorul(1456).
-
forțe implicate: trupe creștine contra trupelor otomane(conduse de Mahomed al 2-lea)
● cauza confruntării: formarea unei coaliții europene care avea ca obiectiv alungarea turcilor din Peninsula Balcanică.
● consecințe:
- Turcii au pierdut controlul asupra nordului Peninsulei Balcanice;
- se semnează TRATATUL DE LA SEGHEDIN între Imperiul Otoman și Ungaria. Tratatul avantaja Ungaria, deoarece Imperiul Otoman promitea respectarea păcii pentru următorii 10 ani -
trupe implicate: creștinii (ardeleni, maghiari, bosniaci, croați)(Iancu de Hunedoara) contra otomanilor(conduși de Mahomed al 2-lea);
● cauze
Papa cere Ungariei să reia ofensiva antiotomana și să-și coordoneze acțiunile din Balcani cu intervenția flotei venețiene în cruciada .
● desfășurarea operațiunii:
Principala luptă s-a dat la Varna. Iancu a reușit să obțină câteva poziții strategice, dar regele Vladislav cel Tânăr este ucis în luptă. Armata creștină se retrage, iar cruciada este un eșec. -
A promovat o politică externă îndrăzneață, îndreptată contra suzeranității otomane. În 1459 a refuzat plata tributului și a încercat o alianță antiotomană cu regele Ungariei, Matei Corvin. În anii 1460-1462 a prejudiciat interesele otomane la Dunăre, devastând cetățile otomane de dincolo de fluviu.
-
...Mahomed al 2-lea Cuceritorul.( Era supranumit CUCERITORUL, deoarece în 1453 cucerise Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin).
-
Epoca Modernă timpurie a fost perioada cuprinsă între secolul al XV-lea și secolul al XVIII-lea. Unii istorici sugerează faptul că această epocă a început la căderea Constantinopolului, în 1453, iar alții consideră că evenimentul care delimitează această epocă este descoperirea Americii, de Cristofor Columb, în 1492.
-
Moldova a intrat sub suzeranitate otomană în 1456(acceptul lui Petru Aron)
-
forțe implicate: armată creștină condusă de Iancu contra armatei otomane conduse de sultanul Mahomed al 2-lea Cuceritorul.( Era supranumit CUCERITORUL, deoarece în 1453 cucerise Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin).
O armata creștină, puțin numeroasă, condusă de Iancu s-a deplasat la Belgrad. Belgradul a fost încercuit la distanță și trupele otomane hărțuite. În una dintre lupte, sultanul Mahomed 2, a fost rănit. Ca atare, armata otomana se retrage, iar Belgradul este salvat. -
A promovat o politică externă îndrăzneață, îndreptată contra suzeranității otomane. În 1459 a refuzat plata tributului și a încercat o alianță antiotomană cu regele Ungariei, Matei Corvin. În anii 1460-1462 a prejudiciat interesele otomane la Dunăre, devastând cetățile otomane de dincolo de fluviu.
-
Acesta a promovat o politică externă de echilibru între Marile Puteri, îmbinând calea diplomatică și calea militară. A evitat războiul generalizat, având mereu ca obiectiv să poarte război pe un singur front, în timp ce cu celelalte state vecine avea relații cordiale. Politica sa externă a avut consecințe pozitive; la sfârșitul domniei lui Ștefan, Moldova era independentă în raport cu Ungaria și Polonia și autonomă în raport cu Imperiul Otoman.
-
VLAD ȚEPEȘ( domn al Țării Românești în trei rânduri: 1448,1456-1462,1476)
A promovat o politică externă îndrăzneață, îndreptată contra suzeranității otomane. În 1459 a refuzat plata tributului și a încercat o alianță antiotomană cu regele Ungariei, Matei Corvin. În anii 1460-1462 a prejudiciat interesele otomane la Dunăre, devastând cetățile otomane de dincolo de fluviu. -
● semnatarii: Ștefan cel Mare și Cazimir al 4-lea, regele Poloniei;
● cauze/context:
- preocuparea lui Ștefan de a-și consolida poziția interna în raport cu marea boierime, rămasă fidelă lui Petru Aron
- Urmând să atace Chilia, Ștefan își asuma un posibil conflict cu Ungaria și voia să-și asigure susținerea Poloniei.
● consecințe
- Ștefan își CONSOLIDA TRONUL.
- se asigura ALIANȚA ANTIMAGHIARA cu Polonia;
- Ștefan a asediat Chilia în anii următori și a cucerit-o în 1465. -
A promovat o politică externă îndrăzneață, îndreptată contra suzeranității otomane. În 1459 a refuzat plata tributului și a încercat o alianță antiotomană cu regele Ungariei, Matei Corvin. În anii 1460-1462 a prejudiciat interesele otomane la Dunăre, devastând cetățile otomane de dincolo de fluviu.
-
Cea mai spectaculoasă ACȚIUNE MILITARĂ antiotomană este ATACUL DE NOAPTE DE LA T RGOVIȘTE(16/17 iunie 1462).
● forțe implicate: trupe române conduse de Vlad Țepeș și o armată otomană condusă de Mahomed al 2-lea Cuceritorul;
● cauze/contextul confruntării:
- decizia lui Vlad Țepeș de a nu mai plăti tribut otomanilor(1459);
- devastatoare cetăților otomane sud-dunărene;
● consecințe
- ocuparea orașului Târgoviște de către otomani, numirea lui Radu cel Frumos ca domn al ȚR de către sultan; -
● forțe implicate: oastea cea mică a Moldovei contra trupelor maghiare conduse de Matei Corvin;
● cauze/context:
- cucerirea Chiliei în 1465 de către Ștefan;
- pierderea controlului economic la gurile Dunării de către Ungaria ;
● semnificație/consecințe :
-Moldova păstra controlul asupra Chiliei și putea controla comerțul la gurile Dunării;
- Ștefan își consolida puterea în raport cu marea boierime; -
Toate celelalte ACȚIUNI DIPLOMATICE în care s-a implicat Ștefan au fost dezvoltate în CONTEXTUL RELAȚIILOR CU IMPERIUL OTOMAN , deoarece în 1470 Ștefan a întrerupt plata tributului și a pus capăt suzeranității otomane asupra Moldovei.
-
Reprezintă o INIȚIATIVĂ DIPLOMATICĂ a lui Ștefan. După victoria de la Vaslui, ȘTEFAN A TRIMIS SOLI la CURȚILE REGELE EUROPENE importante și la papă. Insista asupra poziției strategice a Moldovei și CEREA SPRIJINUL LUMII CATOLICE pentru a putea continua LUPTA ANTIOTOMANĂ.
Papa l-a declarat pe Ștefan "atlet al lui Christos ", dar NU S-A ACORDAT SPRIJIN MILITAR SAU FINANCIAR MOLDOVEI. EXCEPȚIE face doar REGELE UNGARIEI,MATEI CORVIN, care se arată interesat de SEMNAREA UNUI TRATAT ANTIOTOMAN -
forțe implicate: "oastea cea mare" a Moldovei, condusă de Ștefan și oastea otomană, condusă de Soliman, beglerbegul Rumeliei.
● cauze/context:
- refuzul lui Ștefan de a mai plăti tribut turcilor(1470);
- implicarea lui Ștefan într-un conflict cu Radu cel Frumos, domnul Țării Românești(1471-1473).
- uciderea lui Radu cel Frumos și aducerea pe tronul Țării Românești, cu sprijinul lui Ștefan, a lui Laiotă Basarab, favorabil luptei antiotomane ;
Moldova câștigă, redactarea SCRISORII CIRCULARE -
semnatari: Ștefan cel Mare și Matei Corvin, regele Ungariei;
● contextul/cauze
- creșterea pericolului otoman în Europa Estică și Centrală;
● semnificație/consecințe
- se producea reconcilierea moldo-maghiară după stingerea conflictului de interese pentru cetatea Chilia.
- se pun bazele unei alianțe antiotomane;
- Matei Corvin va trimite soldați în sprijinul lui Ștefan în lupta antiotomana de la Valea Alba/Războieni(1476) -
A promovat o politică externă îndrăzneață, îndreptată contra suzeranității otomane. În 1459 a refuzat plata tributului și a încercat o alianță antiotomană cu regele Ungariei, Matei Corvin. În anii 1460-1462 a prejudiciat interesele otomane la Dunăre, devastând cetățile otomane de dincolo de fluviu.
-
Arestarea lui Vlad Țepeș de către Matei Corvin, care îl suspecta de o posibilă trădare; Țepeș a rămas închis la Visegrad, lângă Buda, până în 1476, când a fost eliberat de către Matei Corvin, la rugămintea lui Ștefan cel Mare.
-
● forțele implicate: turcii conduși de SULTANUL MAHOMED al 2-lea CUCERITORUL și OASTEA CEA MICĂ a Moldovei, condusa de Ștefan cel Mare.
● cauze/ context:
- dorința lui Mahomed de a-și lua revanșa după victoria lui Ștefan la Vaslui ;
- dorința Imperiului Otoman de a readuce Moldova în poziția de stat vasal, plătitor de tribut;
● Semnificație/Consecință:
- MOLDOVA și-a păstrat INDEPENDENȚA -
-
semnatarii sunt Ștefan cel Mare și Cazimir al 4-lea, regele Poloniei
● cauze/ context:
- CUCERIREA CETĂȚILOR CHILIA ȘI CETATEA ALBA de către otomani în anul 1484;
- creșterea pericolului otoman la adresa Moldovei;
● semnificație:
- realizarea unei ALIANȚE ANTIOTOMANE;
- Polonia nu s-a implicat în lupta antiotomana. În 1489, Ștefan a recunoscut SUZERANITATEA PORȚII OTOMANE , iar MOLDOVA A RELUAT PLATA TRIBUTULUI, întreruptă în 1470. -
● forțe implicate: POLONEZI conduși de regele IOAN ALBERT și ARMATA MOLDOVEI, condusa de Ștefan cel Mare.
● cauze/context:
- refuzul lui Ștefan de a recunoaște suzeranitatea regelui polonez Ioan Albert;
- interesul polonezilor pentru Chilia și Cetatea Albă, cucerite de otomani în 1484; semnificație/consecințe:
- Moldova își afirmă independența față de Polonia
- semnarea tratatului de la Hârlău, prin care se restabilește pacea intre cele două state. -
semnatari: Ștefan cel Mare și IOAN ALBERT, regele Poloniei
● cauze/ context
- interesele comerciale ale Poloniei la Dunăre și Marea Neagră;
- necesitatea reconcilierii după ÎNFR NGEREA POLONEZILOR de către Ștefan în lupta din CODRII COSMINULUI(1497).
● conținut/prevederile tratatului:
- cei doi principi își promiteau AJUTOR RECIPROC ÎN CAZ DE RĂZBOI;
- cele două țări urmau să aibă RELAȚII DE "PACE VEȘNICĂ"
● semnificație:
Tratatul de la Hârlău a marcat INDEPENDENȚA MOLDOVEI FAȚĂ DE POLONIA. -
-
Accentuarea dominației otomane asupra spațiului românesc în a doua jumătate a secolului 16 (după ce Imperiul Otoman a distrus Ungaria)
1521: Soliman Magnificul a cucerit Cetatea Belgrad și și-a deschis drumul spre Europa Centrală (Ungaria, Austria) -
Transilvania intră sub suzeranitate otomană
Pentru a-și preciza apartenența la Europa, devine principat -
1541: Ungaria e înfrântă, iar partea de S-E e organizată ca provincie oto
Accentuarea pericolului otoman asupra Țărilor Române
Transi intră sub stăpânire oto, luându-și titlul de mare principat autonom
În ȚR și Md regimul tributar e înlocuit cu o suzeranitate directă =>creșterea gradului de implicare a Imperiului Otoman în treburile interne
Imperiul Otoman ia în stăpânire orașele românești de pe linia Dunării(Turnu, Giurgiu, Brăila), organizându-le ca RAIALE(cetăți cu funcție militară)
read more -
DEFINIȚIE SINTAGME:
Fapte istorice din Evul Mediu = secolele 14-16
Fapte istorice de la sfârșitul Evului Mediu = sfârșit de secol 16-început de secol 17(Mihai Viteazul)
Fapte istorice de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile Modernității = sfârșit de secol 17-început de secol 18
Fapte istorice de la începutul Modernității = sfârșit de secol 17- secol 18 -
ÎNCEPUTUL DOMNIEI:
1593: Mihai Viteazul își cumpără tronul Țării Românești, făcând împrumut la creditorii greci din Fanar.
Astfel, își începe domnia ca supus al Imperului Otoman și a continuat să plătească tribut în primul an de domnie (1593-1594).
Mihai Viteazul a fost ocolit din această cauză de solii Ligii Sfinte, din care făceau parte: Imperiul Austriac, ducatele italiene, Statul Papal, Transilvania și Moldova. -
-
Creditorii greci și gărzile otomane din București au fost eliminate din ordinul lui Mihai Viteazul
1594-1595: Mihai atacă RAIALELE(orașe românești de pe linia Dunării ocupate de turci) Giurgiu, Turnu, Siliștea și Brăila
Consecința: 1594-1595: Mihai Viteazul pune capăt suzeranității otomane asupra Țării Românești și încearcă să adere la Liga Sfântă -
Semnatari: o delegație de boieri ro – Sigismund Bathory(prințul Transi)
Prevederi:
Mihai pierdea statutul de domn al ȚR (IO), fiind preluat de Sigismund Bathory
Mihai devine “LOCȚIITORUL” său și conducătorul armatei
Prințul promitea să apere ȚR de Imp Oto
Românii orto din Transi intrau sub jurisdicția Mitro orto de la Târgoviște Favorizează păstrarea Independenței ȚR față de Imp Oto
Marchează intrarea ȚR în Liga Sf
Ilustrează inițierea “Planului Dacic”(unirea Țărilor R)de Sigismund Bathory -
După Călugăreni, Mihai se retrage în Transilvania pentru a primi sprijin militar din partea lui Sigismund Bathory (nu mai avea resurse pentru a continua lupta)
Otomanii s-au regrupat si au ocupat Bucureștiul și Târgoviștea=> Țara Românească a fost proclamată pașalâc
Septembrie 1595:
Sigismund Bathory trimite 20 de mii de soldați în sprijinul lui Mihai
Lupta e reluată, iar turcii sunt înfrânți la Giurgiu => Țara Românească e eliberată -
Armata otomană(condusă de vizirul Sinan Pașa) – armata Țării Românești(condusă de Mihai Viteazul)= 8000 de soldați
Cauza:
declanșarea luptei antiotomane în 1594-1595 (Răscoala de la București, atacarea raialelor)
semnarea “Tratatului de la Alba-Iulia”(aderarea la Liga Sfântă)
Prin puterea exemplului personal, deși se afla în inferioritate numerică, Mihai și-a determinați soldații să lupte eficient și l-a înfrânt pe Sinan Pașa. -
-
Semnatari: Mihai Viteazul – Rudolf al 2-lea(împăratul Austriei)
Cauze:
Necesitatea luptei antiotomane și consolidării poziției interne a lui Mihai
Prevederi:
Mihai recunoștea suz lui Rudolf al 2-lea
Rudolf al 2-lea promitea sprijin financiar(5000 de taleri) pt lupta antioto
Cele două state se angajau să rămână membre ale alianței creștine până la încheierea luptei antioto
Semnificație:
are caracter antioto, contribuie la întărirea a Ligii Sf
contribuie la emanciparea lui Mihai față de Sigismund -
Armata Țării Românești(condusă de Mihai Viteazul) – Armata Transilvaniei(condusă de Andrei Bathory)
Vărul lui Sigismund Bathory, adept al alianței cu Polonia și al păcii cu Imperiul Otoman(adversar al Ligii Sfinte)
Consecințe:
Mihai s-a deplasat spre Alba-Iulia și s-a proclamat Principe al Transilvaniei
Începe să se concretizeze “PLANUL DACIC”(unirea) -
-
Pentru a-și definitiva planurile politico-teritoriale, Mihai a atacat Moldova în iunie 1600, reușind să-l îndepărteze pe domnitorul Ieremia Movilă(susținut de Polonia și Imp Otoman).Ca expresie a ideii de unitate care caracteriza gândirea politica la sfârșitul secolului 16, Mold nu a opus rezistență. Iunie – August 1600: Mihai conduce toate cele 3 provincii.
August 1600: în Transi nobilimea se revoltă contra lui Mihai.
27 sept 1600: Lupta de la Mirăslău, Mihai fiind înfrânt si pierzând Transi. -
-
Grigore: cu totii de la ram ne tragem
-
-
Armata imperială austriacă (condusă de Mihai si Gheorghe Basta) - armata Transilvaniei(condusă de Sigismund Bathory)
Sigismund a fost înfrânt, iar Mihai Viteazul.
Mihai își manifesta interesul de a merge la Alba-Iulia pentru a își recapătă statutul de Principe al Transilvaniei.
Pentru a zădărnici refacerea planului dacic, Gheorghe Basta intervine (cu complicitatea împăratului) si îl ucide pe Mihai Viteazul pe Câmpia Turzii. -
-
În plan militar, a participat la Asediul Vienei ( 1683 ) alături de trupele otomane. În secret, a adus servicii Austriei prin următoarele fapte :
folosirea unor ghiulele false in locul celor adevărate
Împiedicarea finalizării unui pod peste Dunăre care ar fi permis otomanilor sa își lărgească atacurile asupra Vienei
Ridicarea unei cruci de 20 de metri in tabăra otomană in sectorul in care se aflau trupele române (mesaj de încurajare pro-creștin și pro-austriac) -
Politica externă a Țărilor Române a fost influențată de declanșarea “crizei orientale” (declinul imperiului otoman generat de o serie de conflicte - marcat simbolic de eșecul din 1683: Asediul Vienei)
-
Politica externă a Țărilor Române a fost influențată de declanșarea “crizei orientale” (declinul imperiului otoman generat de o serie de conflicte - marcat simbolic de eșecul din 1683: Asediul Vienei)
Criza orientală este ilustrata de tensiuni permanente între Imperiul Otoman si Puterile creștine est europene ( Rusia si Austria )
Imperiul Otoman se destramă LA FINALUL WWI.
Ultima data când spațiul românesc a fost implicat in criza orientala este in 1913 în timpul al doilea război balcanic. -
În plan diplomatic, a inițiat încheierea unui tratat antiotoman cu Austria(1688)
conținea clauze precum recunoașterea suzeranității împăratului Leopold 1, recunoașterea de către Leopold 1 a domniei ereditare a familiei Cantacuzino în Țara Românească, sprijin militar reciproc în lupta antiotomana.
Tratatul nu s a concretizat datorită morții lui Șerban Cantacuzino. -
A continuat orientările de politica externa inițiate de Șerban Cantacuzino: recunoașterea oficială a suzeranității otomane si implicarea prin acțiuni secrete într-o alianță cu Austria.
-
tendința de expansiune teritorială a Austriei în spațiul românesc, mai exact în Transilvania(1688: moare Mihail Apafi= ultimul Principe al Transilvaniei, iar Austria a invocat dreptul de moștenire. Ca atare, trupele austriece s-au infiltrat în Transilvania începând cu anul 1689)
Imperiul otoman care era puterea suzerana a intervenit, bătălia s a încheiat cu victoria turcilor => comandantul austriac a fost luat prizonier si dus în Țara Româneasca
... -
suzeranitatea Imperiului Austriac
Integritatea teritorială asupra Țării Românești. (nu vrea Oltenia)
Domnia ereditară a familiei Brâncoveanu în Țara Româneasca
Statutul de Principe ereditar al imperiului romano-german pentru Constantin Brâncoveanu si urmașii săi.
Sprijin militar în lupta comună(antiotomană)
În condițiile obținerii victoriei contra Imperiului Otoman, Austria va recunoaște independența Țării Românești. -
-
Romanii catolici nu mai era natiune tolerata
-
Destcrierea Moldovei
Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor -
-
-
Astfel, prima jumătate a secolului 18 se constituie ca un preambul la schimbările politice din secolul 18, epoca fiind numită “PREFANARIOTĂ”(instabilitate a domniei, cumpărarea tronului, dependența economică față de Imperiul Otoman).
-
În secolele 18-19 au avut loc numeroase războaie ruso-otomane. Acestea s-au desfășurat și pe teritoriul principatelor, generând grave pierderi umane și economice
În urma înfrângerilor, Imperiul Otoman cedează Austriei și Rusiei părți din teritoriul țărilor române:
1718: OLTENIA și BANATUL – AUSTRIEI(Tratatul de la Passarowitz)
1774: BUCOVINA(nordul Moldovei) – AUSTRIEI(Tratatul de la Kuciuk-Kainargi)
1812: BASARABIA(estul Moldovei) – RUSIEI(Tratatul de la București) -
-
Politica sa externă a avut caracter antiotoman deschis, prin implicarea în relații de alianță cu Rusia:
-
trupe moldo-ruse - trupe otomane.
În contextul unor defecțiuni legate de aprovizionarea armatei aliate cu muniție si hrana, otomanii au obținut victoria de la Stănilești pe Prut.
Consecințe :
Detronarea lui Dimitrie Cantemir și refugierea lui în Rusia
În Moldova se instaurează regimul fanariot prin numirea ca domn a lui Nicolae Mavrocordat. -
semnat intre Dimitrie Cantemir si Petru 1 cel Mare(țarul Rusiei) în contextul dorinței comune de participare la lupta antiotomana.
...
Semnificație : tratatul este un tratat de alianță încheiat pe picior de egalitate.
Consecință : Bătălia de la Stănilești : -
e detronat Cantemir
-
-
=cerere de libertate
nu se stie anul -
Ca urmare a politicii duplicitare pe care a promovat-o, Imperiul Otoman a început sa îl suspecteze pe Constantin Brâncoveanu de trădare.
1714: a fost mazilit, dus la Istanbul, judecat si decapitat împreuna cu toți membrii masculini ai familiei sale.
1714-1716: urmează lupte pentru tron, Cantacuzino va încerca sa îl propulseze pe tronul Țării Românești pe fiul sau
1716: introducerea regimului fanariot (Primul domn: Nicolae Mavrocordat a fost mutat din Moldova pe tronul Țării Românești.) -
Ca urmare a politicii duplicitare pe care a promovat-o, Imperiul Otoman a început sa îl suspecteze pe Constantin Brâncoveanu de trădare.
1714: a fost mazilit, dus la Istanbul, judecat si decapitat împreuna cu toți membrii masculini ai familiei sale.
1714-1716: urmează lupte pentru tron, Cantacuzino va încerca sa îl propulseze pe tronul Țării Românești pe fiul sau
1716: introducerea regimului fanariot (Primul domn: Nicolae Mavrocordat a fost mutat din Moldova pe tronul Țării Românești.) -
uciderea lui Brancoveanu
1716: introducerea regimului fanariot (Primul domn: Nicolae Mavrocordat a fost mutat din Moldova pe tronul Țării Românești.) -
În urma înfrângerilor, Imperiul Otoman cedează Austriei și Rusiei părți din teritoriul țărilor române:
1718: OLTENIA și BANATUL – AUSTRIEI(Tratatul de la Passarowitz)
1774: BUCOVINA(nordul Moldovei) – AUSTRIEI(Tratatul de la Kuciuk-Kainargi)
1812: BASARABIA(estul Moldovei) – RUSIEI(Tratatul de la București) -
1749 in MD
-
DEFINIȚIE SINTAGME:
Fapte istorice din Evul Mediu = secolele 14-16
Fapte istorice de la sfârșitul Evului Mediu = sfârșit de secol 16-început de secol 17(Mihai Viteazul)
Fapte istorice de la sfârșitul Evului Mediu și începuturile Modernității = sfârșit de secol 17-început de secol 18
Fapte istorice de la începutul Modernității = sfârșit de secol 17- secol 18 -
PRIMELE PROIECTE POLITICE ROMÂNEȘTI
Proiecte politice de la sfârșitul secolului 18
= memorii politice boierești adresate de boierii români Marilor Puteri Europene
Au fost elaborate după 1770 de PARTIDA NAȚIONALĂ(= grupare politică a boierilor munteni și moldoveni, care avea ca obiectiv înlăturarea regimului fanariot pe cale DIPLOMATICĂ, cu ajutorul Marilor Puteri Europene ) -
A fost elaborat de Partida Națională din Țara Românească și Moldova
A fosta dresat Rusiei în timpul tratativelor de pace de la Focșani
Cereri:
Desființarea regimului fanariot, revenirea la domniile pământene
Unirea Moldovei cu Țara Românească, sub protecția Marilor Puteri
Semnificație:
Deși nu a fost soluționat, ilustrează apariția conștiinței naționale moderne în spațiul românesc
Este primul proiect politic referitor la formarea statului național modern(se referă la unirea Moldovei cu ȚR) -
Bucovina revine Austriei
-
În urma înfrângerilor, Imperiul Otoman cedează Austriei și Rusiei părți din teritoriul țărilor române:
1718: OLTENIA și BANATUL – AUSTRIEI(Tratatul de la Passarowitz)
1774: BUCOVINA(nordul Moldovei) – AUSTRIEI(Tratatul de la Kuciuk-Kainargi)
1812: BASARABIA(estul Moldovei) – RUSIEI(Tratatul de la București) -
-
originea latina
-
Rusiei, în timpul tratativelor de pace de la Șiștov
Cereri:
Desființarea regimului fanariot, revenirea la domniile pământene
Desființarea monopoliei otomane asupra comerțului
Limitarea tributului
Introducerea protectoratului rusesc în principate
Semnificație:
Ilustrează un proiect politic durabil în conștiința politică românească
Va fi concretizat în 1822(desființarea regimului fanariot) și 1829(Tratatul de la Adrianopol: desființarea monopolului otoman, instaurarea protectoratului rusesc) -
-
-
“Tratatul de la Berlin”(iulie 1878)
Consecințe:
România devine STAT SUVERAN, recunoscut de comunitatea internațională
1881: România s-a proclamat regat, ilustrând condiția de egalitate cu alte state europene
Se deschid perspective economice benefice în plan economic
Răcirea relațiilor cu Rusia a avut ca efect orientarea României către o alianță cu Puterile Centrale(1883) -
Basarabia revine Rusiei
-
În urma înfrângerilor, Imperiul Otoman cedează Austriei și Rusiei părți din teritoriul țărilor române:
1718: OLTENIA și BANATUL – AUSTRIEI(Tratatul de la Passarowitz)
1774: BUCOVINA(nordul Moldovei) – AUSTRIEI(Tratatul de la Kuciuk-Kainargi)
1812: BASARABIA(estul Moldovei) – RUSIEI(Tratatul de la București) -
(ETERIA=societate secretă greacă, creată în 1814 la Odesa cu sprijinul Rusiei. Aceasta avea ca scop eliberarea Greciei de sub dominația otomană printr-un război de independența)
-
-
În contextul mișcării eteriste, la 1821, boierii români s-au implicat într-o revoluție antifanariotă
19 ianuarie 1821: moare Alexandru Șuțu(ultimul domn fanariot)
În Țara Românească, puterea politică e preluată de un guvern provizoriu numit “COMITETUL DE OBLĂDUIRE”
Acest guvern îl trimite pe TUDOR VLADIMIRESCU(conducătorul pandurilor – soldați care apărau granița) în Oltenia să ridice poporul la luptă
23 ianuarie 1821: Tudor Vladimirescu lansează PROCLAMAȚIA DE LA PADEȘ(primul act al revoluției) -
=un proiect de constituție
Cereri:
Desființarea regim fanariot
Limitarea prezenței grecilor în administrație,ocuparea dregătoriilor pe merit
REFORMĂ FISCALĂ:
Desființarea responsabilității colective privind plata impozitelor, înlocuindu-le cu un impozit individual=CAPITAȚIE(plătit în patru rate eșalonate)
Desființarea SCUTELNICILOR și POSLUȘNICILOR(categorii fiscale favorizate)
Refacerea școlii în lb română
Reorganizarea armatei
!Ambele fiind finanțate de biserică
Desființarea vămilor interne -
-
de Tudor Vladimirescu, (primul act al revoluției)
PROCLAMAȚIA DE LA PADEȘ
=document manifest(apel la luptă), inspirat de ideile iluministe
Apelează la principii moderne:
Suzeranitatea poporului
Dreptul la viață
Dreptul la libertate
Dreptul la revoluție
Binele public
Consecințe:
Se organizează ADUNAREA NORODULUI, ca adunare politică și militară, urmând să preia conducerea țării
Subliniază începutul revoluției, care avea ca scop revenirea la domniile pământene prin desființarea regimului fanariot -
OBSERVAȚIE: În primăvara lui1821, Tudor Vladimirescu intră în conflict cu conducătorul eteriei, Alexandru Ipsilanti. În mai e suspectat de trădare, răpit de un grup de eteriști și ucis la Târgoviște.
Deși Tudor Vladimirescu a fost ucis, în septembrie 1822, sultanul a decis revenirea la domniile pământene, de teama unei noi revoluții.
Între anii 1822-1828, primii domni au fost Grigore Dimitrie Ghica(Țara Românească) și Ioniță Sandu Sturza(Moldova) -
-
-
A fost elaborată de comisul Ionică Tăutu, adresată lui Ioniță Sandu Sturza
Este expresia unei mișcări liberale, cu scopul de a moderniza statul
Cereri:
Egalitatea de drepturi între marea, mijlocia și mica boierime
Separarea puterilor în stat
Organizarea unui SFAT OBȘTESC(care să cuprindă reprezentanți din toate stratuturile soci)
Domnie electivă
Semnificație:
Vrea omogenizarea boierimii(ca o clasă soci și polit)
Modernizarea instituțiilor politice prin desființarea privilegiilor marii boierimi -
1828: se declanșează războiul ruso-turc, încheiat în 1829 prin TRATATUL DE LA ADRIANOPOL(Rusia învinge)
-
-
instaurarea protectoratuluio ruses, pica monopolul otoman
-
Suzeranitatea otomană+protectorat rusesc
Se revine la libertatea comerțului
Granița dintre principate și Imperiul Otoman se stabilește la talvegul Dunării
Se oferă posibilitatea intrării în vigoare a REGULAMENTELOR GENERALE, elaborate de comisii boierești încă din 1828, iar mai apoi apare și posibilitatea intrării în vigoare a REG. ORGANICE(= cauza externă favorabilă consolidării autonomiei principatelor și a trecerii la un regim constituțional – între anii 1831-1832 au funcționat REG. ORGANICE) -
A fost promulgată în 1831-1832 de către autoritățile imperiale rusești și a rămas valabilă până în anul 1856.Conservator în esență, documentul a inițiat totuși o perioadă de reforme, care au pus baza occidentalizării societății locale. Regulamentul a confirmat parțial guvernarea tradițională (inclusiv conducerea de către hospodari). Regulamentul a oferit celor două principate primul lor sistem comun de guvernare.
-
În 1833, România a semnat un tratat defensiv cu Puterile Centrale(Germania, Austro-Ungaria și Italia)
România a aderat pentru a-și apăra integritatea teritorială în fața unei posibile expansiuni rusești
Statele își promiteau sprijin militar reciproc, în cazul unei agresiuni
România a rămas membră a Puterilor Centrale până în 1914 -
aia cu actul aditional al rusiei
-
Este îndreptată contra domniei regulamentare a lui Alexandru Dimitrie Ghica și contra protectoratului rusesc
Rusia încerca să modifice regulamentele organice adăugând “ACTUL ADIȚIONAL” => toate deciziile adoptate în principate trebuiau aprobate întâi de Rusia, iar apoi de Adunarea Obștească Citește tu mai mult, nu încape tot -
-
A fost inițiat și susținut de reprezentanții boierimii liberale
Promovează un program democratic și are ca scop modernizarea statului și a societății
Printre reprezentanți se numără: Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu…(pașoptiștii)
Idei:
Vot universal
Desființarea clăcii și împroprietărirea țăranilor
Desființarea robiei
Cere o constituție democratică ce garantează drepturi și libertăți
Semnificație: criticarea regimului regulamentar, pregătește Revoluția de la 1848
... -
În lunile iulie-august 1848, revoluția e înfrântă în urma unei intervenții militare otomane(la cererea Rusiei)
Ambele proiecte sunt îndreptate contra protectoratului rusesc și a regimului regulamentar, văzute ca un obstacol în calea progresului. -
În anul 1848, toată Europa a fost surprinsă de o revoluție, toate popoarele încercând să dobândească mai multă libertate, atât în țară, cât și prin eliberarea de dominați străine
În România, revoluția s-a desfășurat în toate provinciile istorice:
PROGRAME OFICIALE = proclamații lansate în timpul revoluției(se referă la modernizarea societății și a statului)
PROGRAME NEOFICIALE = corespondență, articole în presă, proiecte de constituție, jurăminte masonice(se referă la STATUL NAȚIONAL) -
-
A fost citită de Vasile Alecsandri în fața Adunării Populare din Iași(în fața hotelului Petersburg)
A fost prezentată lui Mihail Sturza pentru a o soluționa
Cereri:
O nouă constituție(urmărind modernizarea regimului politic)
Ameliorarea situației țăranilor(nu menționează cum)
Respectarea drepturilor și libertăților cetățenești
Semnificație: a fost un program moderat, deoarece liderii mișcării se temeau de o intervenție militară din partea Rusiei. Mihail Sturza a cerut arestarea revoluționarilor. -
A fost citită de Simion Bărnuțiu în fața Adunării de la Blaj
Cereri:
Respectarea autonomiei Transi în Imp Habsb și respingerea anexării la Ungaria
Desființarea iobăgiei, împroprietărirea țăranilor cu desp
A fost trimisă Dietei Transi și împ Aus, dar a fost respinsă, deoarece însemna desființarea ordinii tradiționale, ce susținea ca drepturile politice revin doar națiunilor privileg
Eșecul programului=> declanșarea unui război între revoluția maghiară și cea română(septembrie 1848 – martie 1849 -
PROGRAME NEOFICIALE(se referă la STATUL NAȚIONAL)
A fost elaborat de revoluționarii munteni și moldoveni care participaseră la Adunarea de la Blaj și se întorc în Muntenia
Este reprezentată de o întâlnire restrânsă, în cadrul căreia se face un jurământ prin care promiteau:
Implicarea în lupta de unire a Moldovei cu Țara Românească
Să acționeze pentru înființarea unei reforme agrare(desființarea clăcii, împroprietărirea țăranilor FĂRĂ despăgubire) -
Contra regimului regulamentar al lui Gheorghe Bibescu
A fost citită în fața a 20.000 de oameni de preotul Radu Șapcă din Celei
Cereri(mai radicale):
Adoptarea unei noi Constituții
Desființarea clăcii, împroprietărirea țăranilor cu despăgubire
Drepturi și libertăți cetățenești(vot universal, desființarea robiei, emanciparea israeliților)
Semnificație: stă la baza activității guvernelor revoluționare după moartea lui Gheorghe Bibescu. Unele din prevederi au fost implementate puțin timp. -
A fost elaborat de Mihail Kogălniceanu și publicat în “Gazeta Bucovinei”
Cereri:
Unirea Moldovei cu Țara Românească
Desființarea clăcii
Împroprietărirea țăranilor cu despăgubire
În perioada Revoluției de la 1848, au fost stabilite obiectivele principale ale dezvoltării politice și sociale a românilor, precum și obiectivul național(MICA UNIRE/ unirea Moldovei cu Țara Românească) -
Dezvoltarea conștiinței naționale a românilor în contextul Revoluției de la 1848
Activitatea foștilor revoluționari în străinătate, în perioada anilor `50
Între anii 1849-1855, la Paris, emigrația română a fost preocupată să promoveze imaginea pozitivă a poporului român către opinia publică franceză
A fost popularizată și ideea unirii românilor, considerată o problemă de interes european -
A izbucnit în 1853 ca un război ruso-otoman(specific “crizei orientale”)
Rusia a obținut numeroase victorii și a ajuns să amenințe cu trupe forțarea drumului către Istanbul
Pentru a evita transformarea Rusiei în cea mai mare putere din sud-estul Europei, Puterile Occidentale s-au implicat în război(în 1854) de partea Imperiului Otoman
În 1856 Rusia e înfrântă -
A fost elaborat în cadrul Congresului de la Paris, la care au participat toate statele implicate în Războiul Crimeii(Rusia, Imperiul Otoman, Franța, Anglia, Austria, Prusia, Sardinia)
În prima ședință a congresului, contele Alexander Valevski(Ministrul de externe al Franței) a propus unirea Moldovei cu ȚR
Propunerea a fost respinsă de Imperiul Otoman, Anglia și Austria, iar astfel se menționa ca unirea principatelor se amână
S-au hotărât adunări ad-hoc, care sa se întrunească în 1857 -
o constituție elaborată de Marile Puteri pentru români în urma analizării rezoluțiilor adunărilor ad-hoc
Exprimă oficial acordul Puterilor Europene cu privire la formarea unui stat român
Prevederi:
Unirea Moldovei cu Țara Românească într-un stat numit “PRINCIPATELE UNITE ALE VALAHIEI ȘI MOLDOVEI”
Existența unor instituții politice centrale separate(Domni, Guverne, Adunări dictative) la Iași și București
Se acceptau două instituții comune la Focșani: Înalta Curte de Casație și Justiție, Comisia -
Au elaborat câte o rezoluție(ambele identice), în care erau precizate:
Dorința de unire a Md cu ȚR sub conducerea unui prinț străin dintr-o dinastie europeană
Numele statului=“România”
Moștenitorii prințului să fie naturalizați în religia ortodoxă, pentru a asigura continuitatea la tron(formându-se astfel o nouă dinastie)
Prințul urma să împartă puterea cu o ADUNARE REPREZENTATIVĂ și un GUVERN RESPONSABIL
Teritoriul principatelor: autonom, neutru(garantat de MP) -
-
-
-
-
-
Conferința de la Constantinopol a pus în evidență ostilitatea Austriei și a Imperiului Otoman în legătură cu unirea. La finalul conferinței, au recunoscut unirea, însă condiționat, doar pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Toate celelalte puteri au recunoscut unirea condiționat. Aruncă o privire peste consecințe
-
A fost adoptată în perioada guvernării lui Mihail Kogălniceanu
E foarte importantă deoarece a pregătit reforma agrară prin confiscarea suprafețelor arabile deținute de mânăstiri
Se crea astfel un fond funciar necesar împroprietăririi țăranilor, fără a se afecta puternic integritatea moșiilor boierești -
Statutul lui Cuza
Constituţia din 1864, denumită oficial Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, a fost un act cu caracter pur constituţional, adoptat la 2 mai 1864 după „lovitura de stat” a lui Alexandru Ioan Cuza. A fost în fapt prima Constituţie a României. Actul nu mai urmărea prevederile Convenţiei, ci îi schimba radical sensul. Domnitorul dispunea de puteri sporite, iar Corpul legiuitor devenea bicameral. Odată cu noua constituţie a fost adoptată şi o nouă lege electorală. -
= dreptul de vot unitar, exercitat de bărbații(din orașe), respectiv un vot prin delegație exercitat de cei din mediul rural
A fost integrată în STATUTUL DEZVOLTĂTORAL CONVENȚIEI DE LA PARIS(=constituția adoptată după lovitura de stat din 2 mai 1864, ce a legitimat domnia autoritară a lui Cuza)
Genera inegalități între votul exercitat de cetățenii activi și cel exercitat de țărani
A avut ca semnificație înscrierea principiului votului ca un principiu general -
A fost adoptată de guvernul Kogălniceanu Uită-te la prevederi
-
-
A fost adoptată de guvernul Kogălniceanu
“LEGEA INSTRUCȚIUNII PUBLICE” organiza un învățământ public(de stat) în spațiul românesc, după modelul european
Prevederi:
Învățământul primar(4 ani) este gratuit și obligatoriu pentru ambele sexe=>modernizarea satelor
Învățământul are caracter laic(= opusul celui religios) și contribuie la dezvoltarea elitelor urbane -
Lovitura de stat de la 2 mai 1864 din Principatele Unite ale Țării Românești și Moldovei a dus la schimbarea puterii în stat prin dizolvarea Adunării Legiuitoare.
-
-
-
-
Constituția din 1866:
Oficializează numele “ROM NIA”
E elaborată în țară și nu precizează nici suzeranitatea otomană, nici garantarea autonomiei din partea Puterilor Centrale
Caracterizează teritoriul ca: național, indivizibil și inalienabil
Astfel, deschide drumul către obținerea independenței de stat, ilustrând concretizarea rezoluțiilor adunărilor ad-hoc, prin organizarea României ca o monarhie constituțională ereditară, în regim liberal. -
-
-
promovarea idealului Independenței la nivelul opiniei publice din România încă din primii ani de domnie a lui Carol 1
Redeschiderea “crizei orientale”
Desfășurarea unor negocieri româno-ruse privind dreptul Rusiei de a tranzita România spre Balcani(septembrie 1876 - aprilie1877) -
Rusia își manifestă interesul de a intra în război dar NU ACȚIONEAZĂ
-
Rusia nu putea să își trimită trupele prin România spre Balcani fără a avea acordul Guvernului de la București, deoarece autonomia României era garantată de Puterile Europene(“Tratatul de la Paris” - 1856)
Între România și Rusia s-au desfășurat multiple runde de negocieri:
Negocierile din Livadia(septembrie 1876)
Negocierile de la București(noiembrie 1876)
Negocierile de la București(aprilie 1877) -
“Convenția româno-rusă” de la București a pus bazele unei alianțe politice româno-ruse, dar nu și uneia militare
În urma convenției, trupele rusești au intrat în România, iar Imperiul Otoman a receptat România ca stat ostil. Astfel, Imperiul Otoman a declarat România “provincie rebelă” și a început să bombardeze orașele românești de pe linia Dunării(aprilie-mai 1877) -
Începutul lunii mai 1877: relațiile româno-otomane erau complet deteriorate și caracterizate printr-o stare de război nedeclarată
În țară, opinia publică și cercurile politice liberale susțineau necesitatea intrării în război și cereau Guvernului Brătianu să precizeze natura relațiilor româno-otomane -
-
-
S-a realizat prin participarea României la un război antiotoman în alianță cu Rusia
Declarația de independență a fost citită de Mihail Kogălniceanu în Parlament pe 9 mai 1877 și votată în unanimitate
Războiul de independență s-a desfășurat între iulie 1877 și ianuarie 1878, încheindu-se cu victoria trupelor româno-ruse
Independența a fost recunoscută pe plan internațional în 1878 prin tratatele de la San Stefano și Berlin(prin cel de la Berlin căpătăm Dobrogea) -
În timpul acestor negocieri 1.C.Brătianu(P-M) și Mihail Kogălniceanu (Ministrul de Ext) menționează acceptul privind trecerea armatelor ruse prin România, în schimbul realizării unei alianțe militare româno-ruse și al recunoașterii independenței de stat a Ro.
“Convenția româno-rusă” = acțiune diplomatică în care sa implicat Ro în a doua jumătate a secolului 19(care ilustrează implicarea României în “criză orientală”)
A fost semnată de M.K. și de baronul Dimitri Stuart(consulul Rusiei la Buc) -
9 mai 1877:Mihail Kogălniceanu a fost interpelat de deputatul Nicolae Fleva cu privire la relațiile româno-otomane
Mihail Kogălniceanu a răspuns printr-un discurs, în care preciza că relațiile româno-otomane sunt în realitate rupte, propunând să înceteze plata tributului
Deputații au votat-o în unanimitate
La 10 mai 1877, declarația a fost votată și în Senat
Se consacră un nou statut politico-jurudic al Ro(STAT INDEPENDENT/SUVERAN), deocamdată, nerecunoscut de Marile Puteri(Rusia îl recunoaște) -
România și-a trimis armata peste Dunăre pe un pod de vase la Corabia și se implică în operațiuni
În absența unei convenții care să ilustreze cooperarea militară româno-ruse, Prințul Carol 1 a preluat conducerea trupelor aliate(româno-ruse) pe frontul de la Plevna
Septembrie-Noiembrie 1877: armata română a obținut victorii la Grivița, Rahova, Smârdan
Noiembrie 1877: ASEDIUL PLEVNEI(cetate apărată de Osman Pașa) -
Căderea Plevnei a grăbit încheierea războiului, deoarece armata rusă își deschidea drumul în sudul peninsulei balcanice. în direcția Sofia-Adrianopol
Ianuarie 1878: armata română a ajuns la Adrianopol, iar trupele române acționau în sectorul Vidin-Belogradchik Recunoașterea internațională a independenței României și urmările acesteia
Deși participase la război, România nu fuse acceptată ca partener egal cu Rusia la desfășurarea negocierilor de pace și a semnării tratatelor -
Semnat între Rusia și Imperiul Otoman
La negocierile de la San Stefano, România a avut dreptul de a trimite un observator (Colonelul Eracle Arion), dar care nu semna
Tratatul decidea recunoașterea independenței Ro, însă atingea integritatea teritorială deoarece:
Rusia pretins sudul Basarabiei, oferind la schimb Dobrogea și Insula Șerpilor
Rusia își rezerva dreptul de a folosi un culoar de tranzit prin Ro pentru a păstra legăturile cu Marele Principat al Bulg, constituit atunci sub prot rusesc -
Semnat între Marile Puteri Europene(=Rusia, Germania, Anglia, Austro-Ungaria, Imperiul Otoman)
redactarea sa fost generată de nemulțumirile exprimate de Germania, Anglia și Austro-Ungaria referitoare la “Tratatul de la San Stefano”, care consolida puterea Rusiei în sud-estul Europei
tratatul reimpunea echilibrul european, oprind Rusia din a controla Peninsula Balc și strâmtorile
privitor la Ro i-a recunoscut independența, dar condiționat
Tratatul a generat nemulțumiri în Ro, dar a fost acceptat -
- aderarea României la Puterile Centrale(Germania, Austro-Ungaria, Italia)= acțiune diplomatică care ilustrează implicarea României în relațiile internaționale în a doua jumătate a secolului al 19-lea/ sfârșitul secolului al 19-lea; Tratatul a fost reînnoit în 1892,1902 și 1912. Alianța cu Puterile Centrale a fost abandonată oficial în 1914,când a izbucnit Primul Război Mondial, iar România și-a declarat neutralitatea. a permis României să anexeze Cadrilaterul/Dobrogea de Sud în 1913.
-
-
-
PRIMUL RĂZBOI BALCANIC(1912)s-a caracterizat prin confruntarea dintre Imperiul Otoman și o alianță formată din Grecia, Serbia, Muntenegru și Bulgaria. ROM NIA NU A PARTICIPAT LA PRIMUL RĂZBOI BALCANIC. Conflictul s-a încheiat cu înfrângere Imperiului Otoman, prin pacea de la Londra.
-
Războaiele Balcanice(1912-1913) = etapă a "crizei orientale " la începutul secolului 20/prima jumătate a secolului 20 Au fost două conflicte militare care au implicat Imperiul Otoman și statele din Peninsula Balcanică, susținute tacit de Rusia.
-
AL DOILEA RĂZBOI BALCANIC( 1913) a fost declanșat de Bulgaria, care și-a atacat foștii aliați( Serbia și Grecia),fiind nemulțumită de pacea de la Londra. La rândul său, Imperiul Otoman a atacat Bulgaria. ROM NIA A INTRAT ÎN RĂZBOI, la cererea Puterilor Centrale, PENTRU A RESTABILI PACEA. Ca atare, armata română a fost mobilizată, a trecut Dunărea și a înaintat către Sofia. În consecință, Bulgaria - înconjurată de adversari, a capitulat și a cerut pace.
-
Al DOILEA RĂZBOI BALCANIC s-a încheiat prin TRATATUL DE PACE DE LA BUCUREȘTI( august 1913). Tratativele au fost conduse de Titu Maiorescu, Ro jucând rolul de arbitru în relațiile internaționale zonale. Tratatul de la București a fost semnat fără intervenția Marilor Puteri. Bulgaria a fost redusă teritorial în favoarea statelor vecine. România a anexat CADRILATERUL, cu acordul tacit al Puterilor Centrale( Austro-Ungaria considera că preluarea Cadrilaterului va tempera interesul Ro pentru Transi)
-
În perioada NEUTRALITĂȚII(1914-1916), OPINIA PUBLICĂ din România a militat pentru INTRAREA ÎN RĂZBOI ALĂTURI DE ANTANTA( Franța, Anglia, Rusia), în vederea eliberării teritoriilor românești aflate sub dominație austro-ungara. Această atitudine a fost adoptată și de PERSONALITĂȚII POLITICE: Regele Ferdinand, Regina Maria și Ionel 1.C.Bratianu, primul-ministru al țării. În consecință, au avut loc NEGOCIERI CU ANTANTA, finalizate în august 1916.
-
La 28 iulie 1914 a izbucnit P.R.M., Austro-Ungaria atacând Serbia, în urma atentatului de la Sarajevo( asasinarea prințului moștenitor al Austro-Ungariei – Franz Ferdinand, de către studentul sârb Gavrilo Princip).
● 3 august 1914: CONSILIUL DE COROANĂ DE LA SINAIA a decis că România rămâne NEUTRĂ în raport cu războiul din Balcani, deoarece Austro-Ungaria nu a fost agresata, ci a atacat Serbia. -
Trupele române au fost înfrânte pe valea Jiului, s-au retras în Oltenia, apoi către Muntenia, în direcția București.
-
Implicarea României în Primul Război Mondial alături de ANTANTA(Franța, Anglia, Rusia) în perioada 1916-1918
În 1916, România a încheiat cu Antanta o convenție politică și una militară, urmând ca în schimbul implicării în război contra Austro-Ungariei să ni se recunoască drepturile în Transilvania, Banat și Bucovina
De asemenea, urma să se recunoască integritatea teritorială și cobeligeranța (aliați cu drepturi egale) României -
4 august 1916: ROM NIA A ADERAT LA ANTANTA/TRIPLA ÎNȚELEGERE, prin semnarea a două documente:
- CONVENȚIA POLITICĂ
- CONVENȚIA MILITARĂ
Aceste documente sunt două fapte istorice/ două acțiuni diplomatice care ilustrează aderarea României la o mare alianță la începutul secolului 20.
CONVENȚIA POLITICĂ prevedea:
● intrarea României în război alături de Antanta, cel mai târziu la 14 august 1916;
● recunoașterea drepturilor istorice ale Regatului României asupra teritoriilor românești -
■ septembrie 1916: armata română începe să fie înfrântă. În DOBROGEA, au atacat trupe bulgaro-germane, înfrângând trupele române la TURTUCAIA.
În TRANSILVANIA, germanii au venit în sprijinul trupelor austro-ungare, iar românii au fost obligați să se retragă spre Moldova(către est)și Muntenia( către sud). -
Revoluția bolșevică în Rusia(octombrie 1917) a favorizat desprinderea Basarabiei de statul Rus și unirea acesteia cu Moldova
-
În perioada iunie -august 1917, TRUPELE GERMANE conduse de Otto von Mackensen au desfășurat OFENSIVA DIN SUDUL MOLDOVEI, pe linia Focșani- Nămoloasa- Galați . Scopul germanilor era CUCERIREA MOLDOVEI și, implicit, FORȚAREA ROM NIEI SA CAPITULEZE.
TRUPELE ROM NE conduse de generalii Alexandru Averescu și Ieremia Grigorescu AU REZISTAT, obținând victoriile de la MĂRĂȘTI,MĂRĂȘEȘTI,OITUZ. Astfel, ofensiva germană a fost oprită, Moldova - apărată , iar SUVERANITATEA ROM NIEI SALVATĂ! -
-
-
La 23 noiembrie 1916 A FOST OCUPAT BUCUREȘTIUL DE CĂTRE TRUPELE GERMANE. În consecință, TOATE INSTITUȚIILE(rege, guvernul și parlamentul)au fost MUTATE LA IAȘI, întrucât Moldova rămăsese singura zonă liberă din România. În acest context tragic, armata română s-a retras tot în Moldova, iar tezaurul României a fost trimis în Rusia, pentru a nu fi capturat de germani. Toată PARTEA SUDICĂ A ROM NIEI(Dobrogea, Muntenia și Oltenia)a intrat sub OCUPAȚIE MILITARĂ GERMANĂ.
-
Reforma electorală(a votului universal) în decembrie 1918
-
Oltenia si Banatul revin Austriei
-
A fost pus în circulație de președintele american Thomas Woodrow Wilson în “DECLARAȚIA ÎN 14 PUNCTE”(ianuarie 1918)
-
E un act de pace separată semnat între România și Puterile Centrale
-
aprilie 1918: lipsită de orice sprijin din partea Antantei, România semnează PACEA SEPARATĂ CU PUTERILE CENTRALE. Tratatul de pace a fost semnat la BUFTEA-BUCURESTI, de către primul-ministru Alexandru Marghiloman.
Era un TRATAT DRACONIC/DUR pentru România
Așadar, rămasă fără sprijinul aliatului rus și izolată de Franța și Anglia, România a semnat tratatul de la Buftea-București, cu Puterile Centrale. Tratatul a fost ratificat de Parlament, dar nu a fost promulgat de regele Ferdinand. -
-
Lenin
-
-
În consecință,
ROM NIA RĂM NE SINGURĂ PE FRONTAL DE EST. Apare RISCUL de a fi OCUPATA de trupele germene. Pentru a se evita acest dezastru, ROM NIA a fost nevoita să încheie PACE CU PUTERILE CENTRALE. -
-
În octombrie 1918, Imperiul Austro-ungar e dezmembrat, ultima încercare a împăratului Carol 1 de Habsburg de a salva integritatea imperiului fiind un eșec. Acesta a lansat pe 3 octombrie 1918 manifestul “CĂTRE POPOARELE MELE CREDINCIOASE” promițându-le autonomie.
-
În octombrie 1918 Transilvania respinge manifestul “CĂTRE POPOARELE MELE CREDINCIOASE” lansat e Carol 1 de Habsburg
Pe 12 octombrie 1918 e redactată “DECLARAȚIA DE LA ORADEA” de către reprezentanții Partidului Național Român și ai Partidului Social Democrat din Transilvania. Declarația anunța hotărârea Ardealului de a se constitui ca stat autonom pe baza principiului autodeterminării.
Astfel s-a constituit ORGANUL POLITIC ce administra Transilvania: CONSILIUL NAȚIONAL ROMÂN CENTRAL -
-
Pe 11 noiembrie 1918, România poate prelua teritorii din Austro-Ungaria(desprinse din imperiul dualist încă din octombrie 1918)
-
-
În noiembrie 1918 se desfășoară Negocierile de la Arad între reprezentanți ai Consiliului Național Român Central și ai Ungariei, cei din urmă propunând unirea Transilvaniei cu Ungaria, promițând să îi respecte autonomia.
Negocierile de la Arad au fost un eșec.
Consiliul Național Român Central propune în schimb organizarea unei MARI ADUNĂRI NAȚIONALE a românilor la Alba-Iulia care să hotărască statutul Transilvaniei -
-
Realizarea “României mari” s-a produs în 1918 sub conducerea regelui Ferdinand 1.“România mare” poate fi considerată rezultatul politicii externe a Regatului României și al voinței naționale a românilor din afara granițelor
Realizarea “României mari” e ilustrată prin acțiuni plebiscitare(mari adunări populare în 1918)
27 martie 1918:Unirea BASARABIEI cu Regatul României
15 noiembrie 1819:Unirea BUCOVINEI cu Regatul României
1 decembrie 1918 Unirea BANATULUI și a TRANSILVANIEI cu Regatul României -
Pe 1 decembrie 1918, se desfășoară MAREA ADUNARE de la Alba-Iulia, la care au participat 1228 diplomați aleși și peste 100.000 de persoane.
La adunare s-a impus ideea unirii Transilvanei cu Regatul României, fiind adoptată “REZOLUȚIA DE UNIRE” a Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. Aceasta a fost citită mulțimii de Vasile Glodiș -
Nu ii convine Germaniei
-
România a promovat în mod constant pacifismului și a apărat statu-quo-ul, fiind stat membru-fondator al Societății Națiunilor/ Ligii Națiunilor. Societatea Națiunilor a fost o organizație mondială pacifista creată în 1919, la inițiativa președintelui american W.Wilson. Avea ca principii generale pacea, cooperarea între națiuni, securitatea colectivă, păstrarea statu-quo-ului, democratizarea relațiilor internaționale etc.
-
CONSECINȚELE PARTICIPĂRII ROM NIEI LA PRM
- formarea României Mari/ Marea Unire din 1918
- recunoașterea internațională a formarii României Mari prin semnarea tratatelor de pace, în cadrul Conferinței de la Paris-Versailles (1919-1920);
- democratizarea societății românești prin aplicarea reformei electorale din decembrie 1918 ( VOTUL UNIVERSAL)și a reformei agrare(1918-1921).
-
Tratatul de la Neuily-sur-Seine(septembrie 1919)cu Bulgaria, recunoștea apartenența CADRILATERULUI la Rom. Tratatul de la Saint-Germain,cu Austria(decembrie 1919)recunoștea apartenența Bucovinei la România. În 1920 România și Ungaria au semnat Tratatul de la Trianon prin care Transi și Banatul intrau oficial în granițele Ro Mari.
Apartenența Basarabiei la Ro a fost recunoscuta pe plan internațional prin tratatul de la Paris(octombrie 1920), semnat cu Puterile Aliate și Asociate( fosta Antanta). -
Armata s-a deplasat spre Bucovina, iar la 15 noiembrie 1918, CONGRESUL GENERAL al Bucovinei a hotărât “UNIREA VEȘNICĂ ȘI NECONDIȚIONATĂ” cu Regatul României
Recunoașterea pe plan internațional a venit prin TRATATUL DE LA SAINT-GERMAIN(1919) semnat între România și Austria -
Nu a fost semnat de Rusia și Statele Unite ale Americii
-
Recunoașterea internațională a unirii s-a realizat prin TRATATUL DE LA TRIANON(iun 1920) semnat între Ro și Ung.
Consecințele formării “României mari”:
România se constituie ca un STAT NAȚIONAL UNITAR
Reformele democratice:
electorală(a votului universal) în decembrie 1918
agrară(ce a contribuit la dispariția marii proprietăți funciare și înlocuirea acesteia cu mica proprietate țărănească) în 1921
Democratizarea statului prin Constituția din 1923, ce organiza statul ca o monarhie parlamentară -
Recunoașterea internațională a unirii s-a realizat prin TRATATUL DE LA TRIANON(iunie 1920) semnat între România și Ungaria.
-
Reforma agrară(ce a contribuit la dispariția marii proprietăți funciare și înlocuirea acesteia cu mica proprietate țărănească) în 1921
-
-
În perioada interbelică Ro a susținut securitatea colectivă și a combătut revizionismul prin organizarea alianțelor regionale: MICA ÎNȚELEGERE/ MICA ANTANTA și ANTANTA BALCANICĂ.
MICA ÎNȚELEGERE a fost creată în 1921 din inițiativa diplomatului român Take Ionescu. Era formată din Ro, Iugoslavia și Cehoslovacia. Statele membre își promiteau sprijin reciproc în fața unei agresiuni. A avut ca scop izolarea Ungariei, stat revizionist,nemulțumit de condițiile impuse prin tratatul de la Trianon. -
-
- vot universal Democratizarea statului prin Constituția din 1923, ce organiza statul ca o monarhie parlamentară
-
S-a implicat în mișcările antiromânești din Transilavania
-
Au fost făcute mai multe încercări pentru reluarea relațiilor român o-sovietice.În 1924 a avut loc Conferința de la Viena. Delegația sovietică a declarat că va recunoaște unirea Basarabiei cu România dacă autoritățile române sunt de acord cu organizarea unui referendum. Partea română a refuzat această propunere,considerându-se că s-ar fi creat un grav precedent. Astfel negocierile au eșuat.
-
-
-
Una dintre cele mai importante inițiative ale Societății Naț a fost Pactul Briand- Kellogg/ Tratatul de la Paris din anul 1928. Tratatul a fost semnat de 63 de state și condamna folosirea războiului ca instrument de rezolvare a litigiilor dintre state. Ro a fost unul dintre statele semnatare, sperând că își va normaliza astfel relațiile cu URSS.
În anii '3o diplomatul român Nicolae Titulescu a deținut funcția de președinte al Ligii Naț și a condamnat revizionismul afișat de It, Ger și Jap. -
-
-
-
-
-
Uciderea lui E Rohm, adversarul lui Hitler în cadrul partidului nazist
-
ANTANTA BALCANICĂ a fost creată în 1934 din inițiativa lui Nicolae Titulescu,având ca state membre România, Iugoslavia, Grecia și Turcia. A avut ca obiectiv izolarea Bulgariei, care era nemulțumită de Tratatul de la Neuily-sur-Seine.
Alianțele regionale s-au prăbușit odată cu afirmarea Germaniei Naziste și în contextul izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial. Au fost ineficiente deoarece nu și-au creat o forță militară comună, păstrându-și caracterul defensiv, similar Societății Națiunilor. -
După semnarea Pactului Briand-Kellogg(1928),relațiile româno-sovietice s-au mai îmbunătățit. În 1934 au fost reluate relațiile diplomatice,redeschizandu-se ambasadele. Dar URSS nu a recunoscut apartenența Basarabiei la România. Încercarea lui Nicolae Titulescu de a obține încheierea unui "Pact de neagresiune" cu URSS a eșuat în 1936.
Așadar,relațiile dintre România și URSS nu s-au normalizat. Granița estică a României Mari a rămas vulnerabilă și se va prăbuși în vara anului 194o. -
Retragerea cetățenilei pentru evrei
-
-
-
Garda de Fier iese pe locul 3, cu 15% din voturi
-
-
-
-
~6 milioane de morți
-
-
- ascensiunea legionarilor la putere,alături de mareșalul Ion Antonescu;la 14 septembrie 1940 România a devenit stat national-legionar;
- intrarea României în sfera de influența a Germaniei Naziste și aderarea la Pactul Tripartit/Axa Roma-Berlin-Tokyo(noiembrie 1940); Polonia a fost invadată de trupele Germaniei Naziste. România a rămas neutră timp de doi ani, perioadă în care a cunoscut grave pierderi teritoriale(1940) și ascensiunea unor dictaturi(legionară și militară).
-
-
În decursul anului 1940,prin ultimatumul din 28 Iunie impus ca o consecinta a pactului Hitler-Stalin, România este silită să cedeze mai multe teritorii Uniunii Sovietice: Bucovina de Nord, Ținutul Herței(teritoriu care nu a fost menționat în ultimatum și nici în Pactul Ribbentrop-Molotov) și Basarabia.Prin Dictatul de la Viena Ungariei: Transilvania de Nord, iar prin Tratatul de la Craiova Bulgariei: Dobrogea de Sud
-
Ion Antonescu și Garda de Fier
-
În vara anului 1940, granițele României Mari s-au prăbușit, cauzele fiind:
- înțelegerea dintre Germania Nazistă și URSS de a-și împărți Europa de Est( PACTUL RIBENTROP-MOLOTOV,23 august 1939);
- izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial(1 septembrie 1939);
- izolarea internațională a României în urma capitularii Franței(22 iunie 194o); -
Pt că în vara lui 1940 regele deținea toată puterea și am pierdut Basarabia, Bucovina de Nord și Nord-Vestul Transilvaniei, iar opinia publică l-a considerat singurul responsabil.
-
-
-
-
-
-
Intrarea României în Al Doilea Război Mondial s-a produs la 22 iunie 1941 la decizia generalului Ion Antonescu. Cauzele intrării în război au fost:
- dorința României de a recupera Basarabia și Bucovina de Nord,anexate de URSS în vara anului 1940; -
Trupele ro au atacat URSS în 22 iunie 1941 la ordinul generalului Antonescu.Armata aliată(trupe germane și române )a înaintat rapid în teritoriul sovietici În următoarele 3 săptămâni,au fost eliberate Basarabia și Bucovina. Armata ro a continuat însă operațiunile dincolo de Nistru. În octombrie 1941 a cu certitudine Odessa,împreună cu trupele germane.Orașul a fost devastat și 20 000 de evrei uciși . În anii următori trupele române au participat la luptele în Munții Caucaz și Cotul Donului(1942).
-
-
Orașul a fost devastat și 20 000 de evrei uciși . În anii următori trupele române au participat la luptele în Munții Caucaz și Cotul Donului(1942).Cea mai importanta operațiune militară a fost însă BĂTĂLIA DE LA STALIN GRAD(februarie 1943).Trupele germane și române nu au reușit să străpungă blocada sovietică. Au murit 1 milion de soldați,iar generalul german von Paulus a hotărât să se predea sovieticilor. Înfrângerea de la Stalingrad a marcat începutul retragerii trupelor AXEI din URSS.
-
Temându-se de o înfrângere a Ger,Ion Antonescu a permis Opoziției Unite(liberalii și țărăniștii)să stabilească contacte diplomatice cu Naț Unite(Anglia,SUA și URSS)în capitalele Țărilor neutre:Cairo,Madrid,Berna,Ankara(1943-1944).În aprilie 1944 au avut loc contacte româno-sovietice la Stockholm. Sovieticii ofereau Ro pacea și statutul de cobeligeranta alături de Naț Uni cu condiția retrocedării Basa și Buco de N. Anto a respins propunerea URSS și a hotărât continuarea războiului alături de Ger
-
În vara anului 1944,Armata Roșie a învins trupele germane,a eliberat teritoriul URSS și a intrat în nordul României. Pentru a împiedica transformarea țării în teatru de război,regele Mihai a ordonat arestarea lui Ion Antonescu în 23 august 1944.Apoi s-a adresat la Radio cu o PROCLAMATIE CĂTRE ȚARA,anunțând că România revine la democrație,întoarce armele contra Germaniei Naziste și pune capăt războiului antisovietic.
Astfel se încheie participarea României la prima etapă WWII. -
-
- politica externă a României în perioada stalinistă
- a evoluat favorabil de la subordonarea absoluta față de URSS la emancipare
- intensitatea legăturilor româno-sovietice a fost determinată de prezența Armatei Roșii pe teritoriul românesc (1944-1958)
-
-
23- 30 august 1944: Armata Română a eliberat Bucureștiul, fără sprijin sovietic;
* toamna 1944:trupele române și sovietice au luptat contra armatei hitleriste pentru a elibera România. Aceste lupte s-au încheiat la 25 octombrie 1944. Ultimele orașe eliberate au fost Satu-Mare și Carei. -
Întrucât aliații occidentali, nevrând să-și supere aliatul sovietic, au recomandat o apropiere de URSS, România a negociat aderarea la Națiunile Unite prin CONVENȚIA DE ARMISTIȚIU DE LA MOSCOVA(12 septembrie 1944) cu URSS. Convenția prevedea : -intrarea României în Războiul antihitlerist fără a 1 se recunoaște cobeligeranta ; - retrocedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord către URSS;
-
-
noiembrie 1944- 9 mai 1945:Armata Română și Armata Roșie au eliberat Ungaria și Cehoslovacia de sub controlul trupelor germane. Cele mai importante lupte s-au desfășurat la Budapesta și în Munții Tatra.
Așadar la 9 mai 1945,când a capitulat Germania Nazistă ,România se regăsea alături de învingători. Cu toate acestea,la semnarea tratatului de pace,România a participat ca "țară cu statut special ". -
-
-
Liderii lor, Constantin Dinu Bratianu, Iuliu Maniu și Ion Mihalache au fost închiși
-
Tratatul de pace de la Paris(februarie 1947)a pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru România se prevedea:
- nerecunoașterea statutului de țară cobeligeranta;
- redobândirea nord-vestului Transilvaniei de către România,
- Pierderea drepturilor asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord,retrocedate URSS;
- achitarea unor despăgubiri de război către Uniunea Sovietică; -
1949: România devine membră a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), după ce, obligată de sovietici, a refuzat „planul Marshall” (= proiect economic inițiat de SUA în 1947, care acordau împrumuturi nerambursabile tuturor statelor europene devastate de război)
-
-
-
-
-
-
Condamnat și executat în 1954
-
-
-
PCR și PSD au fuzionat
În 165 se revine la denumirea de PCR -
-
România devine membră a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), după ce, obligată de sovietici, a refuzat „planul Marshall” (= proiect economic inițiat de SUA în 1947, care acordau împrumuturi nerambursabile tuturor statelor europene devastate de război
)CAER:
- organizație creata din inițiativa Uniunii Sov pentru a contracara „planul Marshall”
- cuprinde toate țările comu est-euro, cu excepția Iugoslaviei
- a fost creat pentru a putea controla resursele economice ale statelor est-euro -
Confiscarea pământurilor țăranilor și organizarea CAP și IAS-urilor
-
-
(= alianță politico-militară a țărilor est-euro comu care aveau ca lider URSS). Tratatul a apărut ca replică concretă a existenței NATO (= alianță politico-militară din 1949 a statelor demo, grupate în jurul SUA). Prezența celor două blocuri militare a accentuat problematica Răz Rece ca conflict ideologic între lumea demo și cea totalitară. De ambele parți s-a folosit propaganda pentru a discredita adversarul. De asemenea, a fost impulsionată înarmarea de ambele părți (ca fenomen general).
-
Gheorghe Gheorghiu Dej îl păcălește pe Imre Nagy să vină în România pt azil și îl predă sovieticilor.
Drept mulțumire, Nikita Hrusciov va retreage Armata Roșie din Ro -
Liderul PMR, Gh. Gh. Dej, a susținut URSS atât politic, cât și logistic. Politic, Dej l-a ademenit pe Imre Nagy sub pretextul că în România va primi protecție, iar apoi l-a predat sovieticilor. Logistic, a permis garniturilor sovietice cu muniție și cu armament să se deplaseze spre Ungaria, folosind ca zonă de tranzit România.
În 1958, Armata Roșie a fost retrasă din România de către Nikita Hrușciov. RPR în anii 1958-1965 a cunoscut procesul de desov. -
-
URSS a controlat economia României până în 1958 prin intermediul societăților economice mixte, numite SOVROM-uri.
România a făcut parte din CAER până în 1989, care a funcționat ca o „piață comună” a țărilor cu economii centralizate, opuse economiei de piață. -
Gh. Gh. Dej a ținut un discurs la ONU
-
Celelalte ar fi trebuit să dezvolte preferențial agricultura (România, Bulgaria). Respingând aceste planuri, România a arătat interes procesului de industrializare. Astfel, s-au pus bazele Uzinei de automobile Dacia-Renault de la Pitești (cu capital româno-francez) și Hidrocentralei de la Porțile de Fier (proiect româno-iugoslav).
-
-
-
Gheorghe Gheorghiu Dej anunță emanciparea partidului muncitoresc român în raport cu partidul comunist din urss
-
„Declarația din aprilie”: documentul oficial prin care PMR anunța că nu se mai subordonează PCUS, deoarece toate partidele comuniste și muncitorești (inclusiv cel sovietic) erau partide egale, dezvoltate ideologiei marxist-leniniste. Așadar, prin aceasta declarație manifest, se puneau bazele național-comunismului.
-
Tot Gheorghiu-Dej
desovietizare -
- politica externă a RSR în perioada național-comunistă
- a avut caracter activ prin fortificarea/ consolidarea relațiilor cu lumea occidentală, dominată de SUA
- 1965-1989: politica externă a României a fost un succes ilustrat prin legăturile cu toate Marile Puteri Occidentale (SUA, Franța, Marea Britanie). Aceste raporturi au fost influențate de atitudinea antisovietică a lui Nicolae Ceaușescu
- politica externă a RSR în perioada național-comunistă
-
-
-
Dacă nu aveai +45 de ani și nu născusei 4 copiii, nu aveai dreptul la avort
-
Dacă nu aveai +45 de ani și nu născusei 4 copiii, nu aveai dreptul la avort
-
Liderul PC din Cehoslovacia, Alexander Dubcek, a inițiat o dezbatere privind dreptul la liberă exprimare. Se crează premise pentru revenirea la pluralismul politic.
Pactul de la Varșovia îl atacă, mai puțin Ceaușescu, care condamnă public intervenția. -
- 1968: desființarea raioanelor(create în 1952 după modelul sovietic) și revenirea la județe(unități administrativ-teritoriale tradiționale în românia) consecința: desființarea regiunii autonome maghiare
-
Consecințele atitudinii antisovietice a lui Ceaușescu:
- Creste prestigiul Ceaușescu(lider antisovietic, nu anticomunist)
- Stabilirea unor legături cordiale cu SUA. România a primit clauza "națiunii celei mai favorizate"
- România a devenit membră a unor org fin internați (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Acordul de Finanțe și Comerț). Astfel, România a putut face împrumuturi profitabile pentru industrializare.
- Se dezvoltă relații cordiale cu țările vest-europene, membre CEE -
-
-
-
- ales de man și responsabil în fața ei. prezidează consiliul de stat(fosta instituție prezidențială colegială) putea conduce ședințele consiliului de miniștrii numește și revocă miniștrii la propunerea p-m-ului e conducătorul suprem al armatei reprezintă rsr în relațiile internaț emite decrete prezidențiale are drept de grațiere conduce ședințele consiliului suprem al apărării rsr numește și revocă judecătorii tribunalului suprem conferă decorații proclamă stare de necesitate(1989)
-
Semnate de România
-
- obiective: pacea, respectarea frontierelor/ granițelor, securitatea colectivă, dezarmarea, respectarea drepturilor
- susținută de toate marile puteri democratice
-
-
Acuză regimul ceaușist că nu a respectat acordurile de la Helsinki
-
Lector la Facultatea de Litere din Cluj, aceasta a folosit materiale interzise la lecții. A fost destituită și i s-a interzis să părăsească domiciliul din Cluj.
-
-
-
Măriri salariale, probleme cu energia electrică și termică. S-au deplasat spre centrul orașului scandând lozinci anticomuniste, dar au fost neutralizați de Securitate și liderii arestați
-
Jaruzelski(liderul partidului) vs Lech Wallensa(liderul Solidaritatea)
-
-
-
-
Autoritățile comuniste încercau să îl scoată din casă pe preotul reformat Laszlo Tokes. Lumea a protestat, iar protestul s-a extins în tot orașul, devenind o mare manifestație anticomunistă. Ceaușescu era în Iran, deci Elena ceaușescu a comandat incinerarea celor 43 de cadavre.
-
-
-
-
-
-
Fondul salvarii nationale
-
-
Serviciul militare obligatoriu e desființat
Mandatul prezidențial e stabilit la 5 ani